Pepene galben, bace de afine, frunze de menta si un strop de sirop de agave
Pepene galben, afine,
frunze de menta si un strop de sirop de agave
105,5 kcal/portie: 1,6
g proteine; 0,5 g lipide; 23,6 g carbohidrati; 2,7 g fibre.
Pe timpul verii si nu numai, combinatia de
pepene galben rece din frigider, o mana de afine si cateva frunze de menta de
gradina poate fi o gustare minunata.
Daca pepenele nu este atat de dulce puteti adauga o lingurita de sirop
de agave. Pe langa beneficiile pentru sanatate, combinatia de pepene galben si afine
este si satioasa si nu contine multe calorii. Frunzele de menta dau
preparatului un effect racoritor prin mentolul continut.
Pepenele galben este din familia Cucurbitaceae
din care fac parte si dovleacul, dovlecelul si castravetele. Pepenele galben
este un fruct foarte zemos, racoritor, avand un gust dulce si placut. In plus,
are putine calorii, doar 34 pentru 100 de grame, dar contine vitaminele A, din
grupul B (B1, B2, B3, B5, B6, acid folic), C, E, K, minerale precum calciu,
magneziu, mangan, fier, cupru, potasiu, zinc. Pepenele galben este o sursa buna
de acid folic, unul dintre micronutrientii de baza ai complexului de vitamine B
necesar pentru dezvoltarea celulara si mentinerea sanatatii celulelor corpului.
Tot acidul folic impiedica instalarea anemiei si previne malformatiile
congenitale. Find bogat in carotenoizi, pepenele galben diminueaza riscul de
aparitie a afectiunilor cardiovasculare si a unor tipuri de cancer. De
asemenea, luteina si zeaxantina, sunt carotenoizi care scad riscul dezvoltarii
degenerarii maculare, aceasta fiind cea mai frecventa cauza a orbirii la varste
inaintate si a cataractei. Pepenele galben prin continutul in vitamina C creste
imunitatea, are rol in cresterea si regenerarea tesuturilor corpului, formarea
colagenului utilizat de organism pentru formarea tesutului cutanat, a
tendoanelor, ligamentelor si a vaselor de sange. Vitamina C este si un
antioxidant ce blocheaza procesele
oxidative create de radicalii liberi din celule corpului. Potasiul din pepenele
galben este un mineral esential pentru organism, fiind implicat in majoritatea
procesele fiziologice din organismal uman. Potasiul este un electrolit care conduce
curentii electrici in corp cu ajutorul sodiului, calciului si magneziului si
astfel mentine sanatatea tesutului
muscular scheletic, regleaza
contractiile cardiace si are rol in controlul tensiunii arteriale. Flavonoizii
continuti de pepenele galben (beta-caroten, luteina, zeaxanthina si
criptoxantina) au capacitatea de a proteja celulele si alte structuri fiziologice
de radicalii liberi si de a reduce riscul de dezvoltare a diferitelor tipuri de
cancer. 100 g de pepene galben asigura 112%
din doza zilnica recomandata de vitamina A, un antioxidant puternic. De aceea,
consumul de pepene galben este recomndat pentru o vedere excelenta si pentru
scaderea riscului de aparitie a cancerului pulmonar si oral. Pe langa aceste beneficii date de macro si
micronutrienti, pepenele galben poate fi oricand consumat in cadrul unei diete
de slabit, deoarece contine putine
calorii si in plus confera rapid o senzatie de satietate.
Fructele afinului
(Vaccinum myrtillus) sunt bace negre-albastrui cu gust usor dulce, acrisor si
contin 86% apa, vitaminele C, A, PP, B, minerale precum, calciu, fosfor, sulf,
magneziu, fier, seleniu, zinc, siliciu, substante pectice, taninuri. Dintre
substantele biologic active: antocianozide, beta-caroten, acid cafeic,
cariofilen, catechine, acid clorogenic, luteina, quercetina, acid ursolic, acid
vanilic, inozitol, tanin, mirtilina.
Principiile active
continute le confera afinelor rol antiseptic intestinal si urinar, antioxidant,
antidiareic si antihelmintic, diuretic, protejeaza vasele de sange mentinandu-le
flexibile, ajuta la controlul nivelului de insulina si de aici pot fi folosite
ca adjuvant in tratamentul diabetului.
De asemenea, prin
continutul bogat de principii active, afinele previn aparitia cataractei si a
degenerescentei maculare, protejeaza organismul fata de radiatii, au efect de
antiimbatranire si anticanceros, antistresant si antianxios, asigura reglarea
cardiovasculara, prin dilatatia vaselor coronariene.
De aceea, bacele de
afin se folosesc in combaterea diareei, enterocolitelor de fermentatie, diabet,
infectii urinare, HTA, tulburari vasculare.
Frunzele de menta contin uleiuri volatile, polifenoli,
taninuri, flavonoizi, principii amare. Uleiul volatil de menta contine mentol,
mentona, mentofuran, timol. Mentolul poate produce o usoara anestezie la nivel
gastric, menta avand actiune antiemetica, dar si coleretica si colagoga,
stimuland secretia si eliminarea bilei prin compusii flanoizi. Menta are si
proprietati dezinfectante, antifermentative si spasmolitice prin taninurile
continute.
Comentarii
Trimiteți un comentariu