Pepene galben, bace de afine, frunze de menta si un strop de sirop de agave

Pepene galben, afine, frunze de menta si un strop de sirop de agave

105,5 kcal/portie: 1,6 g proteine; 0,5 g lipide; 23,6 g carbohidrati; 2,7 g fibre.

Pe timpul verii si nu numai, combinatia de pepene galben rece din frigider, o mana de afine si cateva frunze de menta de gradina poate fi o gustare minunata.  Daca pepenele nu este atat de dulce puteti adauga o lingurita de sirop de agave. Pe langa beneficiile pentru sanatate, combinatia de pepene galben si afine este si satioasa si nu contine multe calorii. Frunzele de menta dau preparatului un effect racoritor prin mentolul continut.

Pepenele galben este din familia Cucurbitaceae din care fac parte si dovleacul, dovlecelul si castravetele. Pepenele galben este un fruct foarte zemos, racoritor, avand un gust dulce si placut. In plus, are putine calorii, doar 34 pentru 100 de grame, dar contine vitaminele A, din grupul B (B1, B2, B3, B5, B6, acid folic), C, E, K, minerale precum calciu, magneziu, mangan, fier, cupru, potasiu, zinc. Pepenele galben este o sursa buna de acid folic, unul dintre micronutrientii de baza ai complexului de vitamine B necesar pentru dezvoltarea celulara si mentinerea sanatatii celulelor corpului. Tot acidul folic impiedica instalarea anemiei si previne malformatiile congenitale. Find bogat in carotenoizi, pepenele galben diminueaza riscul de aparitie a afectiunilor cardiovasculare si a unor tipuri de cancer. De asemenea, luteina si zeaxantina, sunt carotenoizi care scad riscul dezvoltarii degenerarii maculare, aceasta fiind cea mai frecventa cauza a orbirii la varste inaintate si a cataractei. Pepenele galben prin continutul in vitamina C creste imunitatea, are rol in cresterea si regenerarea tesuturilor corpului, formarea colagenului utilizat de organism pentru formarea tesutului cutanat, a tendoanelor, ligamentelor si a vaselor de sange. Vitamina C este si un antioxidant ce  blocheaza procesele oxidative create de radicalii liberi din celule corpului. Potasiul din pepenele galben este un mineral esential pentru organism, fiind implicat in majoritatea procesele fiziologice din organismal uman. Potasiul este un electrolit care conduce curentii electrici in corp cu ajutorul sodiului, calciului si magneziului si astfel  mentine sanatatea tesutului muscular scheletic, regleaza  contractiile cardiace si are rol in controlul tensiunii arteriale. Flavonoizii continuti de pepenele galben (beta-caroten, luteina, zeaxanthina si criptoxantina) au capacitatea de a proteja celulele si alte structuri fiziologice de radicalii liberi si de a reduce riscul de dezvoltare a diferitelor tipuri de cancer. 100 g de pepene galben  asigura 112% din doza zilnica recomandata de vitamina A, un antioxidant puternic. De aceea, consumul de pepene galben este recomndat pentru o vedere excelenta si pentru scaderea riscului de aparitie a cancerului pulmonar si oral.  Pe langa aceste beneficii date de macro si micronutrienti, pepenele galben poate fi oricand consumat in cadrul unei diete de slabit,  deoarece contine putine calorii si in plus confera rapid o senzatie de satietate.

Fructele afinului (Vaccinum myrtillus) sunt bace negre-albastrui cu gust usor dulce, acrisor si contin 86% apa, vitaminele C, A, PP, B, minerale precum, calciu, fosfor, sulf, magneziu, fier, seleniu, zinc, siliciu, substante pectice, taninuri. Dintre substantele biologic active: antocianozide, beta-caroten, acid cafeic, cariofilen, catechine, acid clorogenic, luteina, quercetina, acid ursolic, acid vanilic, inozitol, tanin, mirtilina.

Principiile active continute le confera afinelor rol antiseptic intestinal si urinar, antioxidant, antidiareic si antihelmintic, diuretic, protejeaza vasele de sange mentinandu-le flexibile, ajuta la controlul nivelului de insulina si de aici pot fi folosite ca adjuvant in tratamentul diabetului.

De asemenea, prin continutul bogat de principii active, afinele previn aparitia cataractei si a degenerescentei maculare, protejeaza organismul fata de radiatii, au efect de antiimbatranire si anticanceros, antistresant si antianxios, asigura reglarea cardiovasculara, prin dilatatia vaselor coronariene.

De aceea, bacele de afin se folosesc in combaterea diareei, enterocolitelor de fermentatie, diabet, infectii urinare, HTA, tulburari vasculare.

Frunzele de menta contin uleiuri volatile, polifenoli, taninuri, flavonoizi, principii amare. Uleiul volatil de menta contine mentol, mentona, mentofuran, timol. Mentolul poate produce o usoara anestezie la nivel gastric, menta avand actiune antiemetica, dar si coleretica si colagoga, stimuland secretia si eliminarea bilei prin compusii flanoizi. Menta are si proprietati dezinfectante, antifermentative si spasmolitice prin taninurile continute.